AVIZ
referitor la propunerea legislativă pentru completarea Ordonanței Guvernului nr.105/1999 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate de către regimurile instaurate în România cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945 din motive etnice
Analizând propunerea legislativă pentru completarea Ordonanței Guvernului nr.105/1999 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate de către regimurile instaurate în România cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945 din motive etnice, (b22 din 09.02.2021), transmisă de Secretarul General al Senatului cu adresa nr.XXXV/766/16.02.2021 și înregistrată la Consiliul Legislativ cu nr.D75/17.02.2021,
CONSILIUL LEGISLATIV
În temeiul art.2 alin.(1) lit.a) din Legea nr.73/1993, republicată și art.46 (2) din Regulamentul de organizare și funcționare a Consiliului Legislativ,
Avizează favorabil propunerea legislativă, cu următoarele observații și propuneri:
1. Prezenta propunere legislativă are ca obiect, introducerea unui nou articol, art.31, în cadrul Ordonanței Guvernului nr.105/1999 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate de către regimurile instaurate în România cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945 din motive etnice, republicată, în sensul stabilirii unor drepturi și pentru copii celor care au fost victime din motive etnice ale regimurile instaurate în România cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945, republicată.
În raport de conținutul său normativ, propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare, iar în aplicarea dispozițiilor art.75 alin.(1) din Constituția României, republicată, prima Cameră sesizată este Senatul.
2. Semnalăm că, norme similare au fost introduse în Decretul-lege nr.118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum și celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri, prin Legea nr.232/2020.
3. Menționăm că, prin avizul pe care îl emite, Consiliul Legislativ nu se poate pronunța asupra oportunității soluțiilor legislative preconizate.
4. Întrucât propunerea legislativă va avea implicații asupra bugetului de stat, este obligatorie solicitarea unei informări din partea Guvernului, în conformitate cu dispozițiile art.111 alin.(1) din Constituția României, republicată.
Totodată, sunt incidente prevederile art.15 alin.(1) din Legea nr.500/2002 privind finanțele publice, cu modificările și completările ulterioare, referitoare la obligativitatea întocmirii unei fișe financiare, cu respectarea condițiilor prevăzute de art.21 din Legea responsabilității fiscal-bugetare nr.69/2010, republicată.
5. Referitor la Expunerea de motive, semnalăm că nu sunt respectate prevederile art.31 din Legea nr.24/2000, republicată, cu modificările și completările ulterioare cu privire la structura instrumentului de prezentare și motivare. Astfel, spre exemplu, aceasta nu cuprinde informații cu privire la impactul financiar asupra bugetului general consolidat, atât pe termen scurt, cât și pe termen lung (pe 5 ani) și nici la consultările derulate în vederea elaborării proiectului.
Precizăm că, potrivit considerentelor exprimate în Decizia Curții Constituționale nr.682 din 27 iunie 2012, dispozițiile art.6 din Legea nr.24/2000 privind normele de tehnică legislativă, republicată [ ], cu modificările și completările ulterioare instituie obligația fundamentării actelor normative. [ ]. Lipsa unei fundamentări temeinice a actului normativ în discuție determină, [ ], încălcarea prevederilor din Constituție cuprinse în art.1 alin.(5) [ ].
6. La partea dispozitivă a articolului unic, pentru respectarea uzanțelor normative, expresia articolul 31 se va scrie sub forma art.31.
La textul preconizat pentru alin.(1) al art.1, întrucât sintagma decedat, dispărut sau exterminat, nu se mai regăsește în actul de bază, ci doar termenul decedat la art.3, este necesară clarificarea determinaților dispărut sau exterminat, dacă acestea au alt înțeles decât cel al determinantului decedat. În situația contrară, precum și pentru uniformitate terminologică, propunem folosirea în locul sintagmei menționate a termenului decedat.
De asemenea, recomandăm clarificarea sau eliminarea sintagmei în timpul pogromurilor, care nu este utilizată în cuprinsul actului de bază, și în special, la art.1 alin.(1) unde sunt stabiliți beneficiarii primari ai reglementării.
Totodată, pentru o exprimare unitară, sintagma în trenurile morții se va înlocui cu sintagma în trenul morții, folosită la art.1 alin.(1) lit.e) din actul de bază.
În plus, pentru o exprimare adecvată stilului normativ, propunem înlocuirea sintagmei o indemnizație lunară de 175 lei cu sintagma o indemnizație lunară în cuantum de 175 lei.
De asemenea, pentru suplețea normei preconizate pentru alin.(1) sugerăm reformularea acesteia, o posibilă redactare fiind următoare:
(1) Copilul celui decedat în timp ce se afla într-una dintre situațiile prevăzute la art.1 alin.(1) lit a)-e) și g), are dreptul la o indemnizație lunară în cuantum de 175 lei..
7. Având în vedere argumentele prezentate în Expunerea de motive, propunem a se reflecta asupra cuantumului diferit al indemnizației care se preconizează a se acorda în cazul copiilor persoanelor care s-au aflat într-una din situațiile prevăzute la art.1 alin.(1) lit.a)-e) și g) din actul de bază și au decedat în timpul respectivelor evenimente, potrivit alin.(1) al art.31 din proiect, comparativ cu cel al copiilor celor decedați după încetarea respectivelor situații, ipoteza juridică vizată la alin.(3) al aceluiași articol.
PREȘEDINTE
Florin IORDACHE
București
Nr.